De la Ghiorghios Kontoguris la Spânul: Povestea Piratului Grec din Sulina care ataca doar corăbiile cu aur.
Toți am crescut cu Spânul din „Toate pânzele sus”, piratul grec viclean care cunoștea Delta Dunării ca pe buzunarul lui și făcea corăbiile să dispară între stufărișuri. Puțini știu însă că personajul lui Radu Tudoran a avut un model real.
L-a chemat Ghiorghios Kontoguris, născut în Kefalonia, Grecia. În actele și în memoria localnicilor din Sulina a rămas ca Gheorghe Contoguri.
Și mormântul lui se află chiar aici, în România, în Cimitirul Maritim din Sulina. Este singurul mormânt de pirat recunoscut oficial din întreaga Europă.
Sulina anilor 1840-1870: cel mai cosmopolit port din Europa
Sulina de atunci nu era un simplu orășel de pescari. Era port liber sub administrația Comisiei Europene a Dunării. Aici se întâlneau englezi, greci, turci, italieni, evrei și români. Se făceau averi peste noapte din comerțul cu grâne.
În această lume, Contoguri era văzut ca un om de succes. Filantrop, om de societate, invitat la toate balurile. Nimeni nu bănuia ce făcea după lăsarea întunericului.
A murit pe 25 martie 1871, chiar de Ziua Națională a Greciei, la doar 33 de ani. Unii spun că a murit de boală, alții că a fost executat de otomani pentru piraterie. Pe crucea lui de piatră, împodobită cu lauri, a rămas simbolul care nu lasă loc de interpretări: craniul cu oase încrucișate.
Piratul-spion: știa dinainte ce corăbii merită jefuite
Contoguri nu era un pirat oarecare care ataca tot ce plutea. Era un strateg.
Având legături în administrația portuară, avea acces la informații confidențiale despre încărcătura navelor care urmau să intre pe Dunăre. Știa din timp ce manifeste de marfă conțin grâu obișnuit și care ascund în cală adevărate averi: mătăsuri scumpe aduse de la Constantinopol, lăzi cu aur și argint, mirodenii rare sau hașiș de calitate superioară, extrem de valoros la acea vreme.
Pe acelea le vâna. Doar pe acelea. Restul le lăsa să treacă liniștite. De aceea a și reușit să strângă o comoară fabuloasă.
Șmecheria care a intrat în legendă: vacile cu felinare
Tactica lui a devenit folclor în toată Delta. Iată cum proceda:
În nopțile cu ceață deasă, Contoguri și oamenii lui legau felinare aprinse între coarnele vitelor și le mânau încet pe grindurile joase, inundate, de la marginea canalelor navigabile.
Căpitanii străini, care nu cunoșteau labirintul apelor, vedeau în depărtare luminile pâlpâind și erau convinși că văd Farul Comisiei Europene sau o flotă de nave ancorate în siguranță. Virau instinctiv spre lumini pentru a se salva.
De fapt, intrau direct în capcană. Corăbiile se înțoleneau iremediabil în nămol și stuf.
Dimineața, când echipajele disperate încercau să se elibereze, apărea salvatorul Contoguri. Le oferea „ajutorul” contra jumătate sau chiar toată marfa de valoare. Dacă refuzau, îi jefuia complet. Se spune că o parte din pradă o dădea săracilor din Sulina, motiv pentru care localnicii l-au iubit și l-au protejat până la capăt.
Legătura cu Spânul din „Toate pânzele sus”
Când Radu Tudoran a scris „Toate pânzele sus”, a avut nevoie de un antagonist perfect:
– un grec care să cunoască toate șireturile Deltei, toate canalele unde apa pare adâncă dar are un cot, toate locurile unde poți ascunde o corabie.
Modelul era deja în istorie: Ghiorghios Kontoguris. Spânul este, în esență, portretul literar al piratului din Sulina – inteligent, fără scrupule, dar fascinant.
Unde îi găsești mormântul și legenda comorii
Mormântul se află în Cimitirul Maritim Internațional din Sulina, un loc unic în lume unde sunt înmormântați oameni de 21 de naționalități.
Legenda spune că uriașa comoară a lui Contoguri nu a fost găsită niciodată. Ar fi îngropată undeva în smârcurile din jurul orașului.
Iar harta către ea ar fi chiar pe piatra lui funerară. Bătrânii spun că inscripția secretă se vede doar la răsăritul soarelui, când razele cad într-un unghi perfect, și doar dacă uzi lespedea cu apă. Mulți au încercat. Nimeni nu a descifrat-o.
Ai fost în Sulina să vezi mormântul singurului pirat din Europa?
Dacă ajungi în Deltă, după o tură prin Letea, Caraorman, Mila 23 și Sfiștofca, merită să treci și prin Cimitirul Maritim. E o filă de istorie pe care nu o găsești în altă parte.
