Pădurea Letea – minunea care nu trebuia să existe
Pădurea Letea nu trebuia să existe. Și totuși există.
Totul a început cu dunele de nisip rămase după retragerea Mării Negre. Peste ele, în mii de ani, Dunărea a depus aluviuni aduse de la munte. Straturi groase, de la 30 de cm până la aproape 1 metru grosime.
În aceste straturi de pământ fertil, prins între nisipul sărat de dedesubt și vântul sărat de deasupra, s-a născut Pădurea Letea. Practic, o pădure care crește în nisip.
De ce e minune? Pentru că aici găsești aproape toate plantele de la deal și de munte, în mijlocul Deltei. Și nimeni nu poate explica exact cum au ajuns aici.
Nici măcar marele cercetător Grigore Antipa, nici exploratorul Jacques-Yves Cousteau care a studiat ecosistemul Deltei Dunării, și nici naturalistul supranumit de localnici Jack Stone care a cercetat îndelung zona, nu au reușit să dea un răspuns final. De asta Pădurea Letea e considerată o minune a naturii și prima rezervație naturală din România, din 1938.
Singura junglă din Europa
Aici crește Periploca graeca – liana grecească, liana tropicală. Singurul loc din Europa unde o găsești în sălbăticie. Se cațără pe stejari și îi face să pară îngenuncheați.
Predomină stejarul brumăriu și pufos, o specie incredibil de rezistentă la sărătură. Alături de el – frasin, plop alb, tei, arin.
Biologii o pun pe locul 3 în lume ca biodiversitate de plante și insecte după Insulele Galapagos și Marea Barieră de Corali. Peste 1500 de specii de insecte.
De ce arată sinistru
Copacii din Letea au forme ciudate, contorsionate. Rădăcinile lor nu se duc în jos, în stratul de nisip sărat, că ar muri. Se întind la suprafață, în stânga și în dreapta, ca să echilibreze copacul. Rămân dezgolite, noduroase.
De asta pădurea dă senzația unei păduri urâte, sinistre, dar fascinante. Ca o junglă luxuriantă, virgină.
Cum a ajuns pădurea aici? Două teorii
- Teoria lemnului plutit. Pe vremuri, din Moldova cobora mult lemn pe Dunăre până la Sulina, unde era îmbarcat pe corăbii spre orașele italiene în dezvoltare. Bușteni și semințe au rămas blocate pe grind și au prins rădăcini.
- Teoria păsărilor migratoare. Semințele ar fi fost aduse în gușa păsărilor migratoare. Unii oameni de știință spun că e imposibil, că semințele s-ar macera în timpul zborului lung. Alții spun contrariul – că pe durata migrației, păsările își încetinesc digestia la minimum ca să reziste, și semințele ajung intacte. Așa ar fi apărut în Letea vița de vie sălbatică, păducelul, mesteacănul, frasinul, alunul, cornul.
Adevărul? Probabil amândouă…probabil niciuna
Pinii lui Ceaușescu – rana pădurii și cele 4 anotimpuri
Pe lângă toate speciile naturale, în Letea găsești și pini plantați artificial. Pinii lui Nicolae Ceaușescu.
În perioada comunistă s-a încercat exploatare forestieră. Ideea era simplă: Sulina era aproape, port la mare. Tai pădurea, faci cherestea, exporți. Au adus pini și au încercat să-i aclimatizeze pe nisip.
Și chiar au mers. Pinii au prins, s-au adaptat la nisipul sărat. Planul era să continue plantarea pe suprafețe mari.
Doar că nu au mai apucat. S-a întâmplat ce s-a întâmplat în ’89 și proiectul s-a oprit. A rămas doar fâșia aia de pin de la margine.
Unde îi găsești? Pădurea Letea este toată împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată. Când te întorci de la dunele cu cai sălbatici spre sat, ții gardul pe partea stângă și mergi pe poteca de lângă el. Aproape de intrarea în satul C.A. Rosetti, pe partea dreaptă, începe plantația. Localnicii îi zic „la pini”.
Acolo trăiești senzația unică: nisip fierbinte ca vara sub picioare, pini verzi ca iarna, liane uscate ca toamna și muguri noi ca primăvara. 4 anotimpuri în același loc.
