„În Delta Dunării trăiesc de sute de ani două comunități: lipovenii și haholii. Ei vorbesc aproape la fel, pescuiesc la fel și se înțeleg de minune.
Deși istoria lor se întinde pe mai bine de trei secole în Delta Dunării, despre haholii din Letea, Caraorman și Sfântu Gheorghe s-a scris foarte puțin.
Spre deosebire de lipoveni, a căror prezență este bine documentată, comunitatea ucraineană a Deltei a rămas aproape invizibilă în cronicile oficiale.
Legenda haholilor – de unde vin
Se spune că haholii erau grupuri etnice care populau zona Rusiei Kievene, o zonă foarte bogată a Imperiului Rus și a Ucrainei de azi. Aveau multe animale și culturi de cereale și erau des cotropiți de Imperiul Polono-Lituanian.
Ca să nu mai fie jefuiți, au cerut protecție Moscovei, țarului Petru cel Mare.
Un cazac zaporojan pe nume Ștefan Razin, un ataman viteaz de la care se pare că Lacul Razim poartă numele, strânge o armată de cazaci și se răscoală împotriva țarului.
Petru cel Mare începe represaliile împotriva căpeteniilor ucrainenilor care au vrut să proclame Ucraina stat independent. Atunci fug în Deltă, în zona Letea, Caraorman și Sfântu Gheorghe – începutul secolului al XVIII-lea, mai exact în 1709, după lupta de la Poltava.
Până în 1777 au tot venit valuri de haholi dinspre Ucraina, atunci când țarina Ecaterina desființează toate armatele de ucraineni.
Se mai spune că Letea avea aproximativ 7500, chiar 8000 de locuitori ucraineni în anii 1800. Cel mai mare sat din Deltă.
Mai târziu, Ucraina este membru fondator al Uniunii Sovietice în 1922. Denumirea de Ucraina vine din slava veche și înseamnă graniță, limită de hotar, limită de teritoriu.
Ce spun documentele – 1775
Pe 7 mai 1775, Ecaterina a II-a dă ordinul să fie distrusă Secea Zaporojană. Generalul Piotr Tekeli primește ordinul cu 31 de regimente, aproximativ 65.000 de oameni.
Pe 5 iunie 1775, trupele au încercuit Siciul. Atamanul a cerut voie ca 50 de cazaci să meargă la pescuit. A fost o stratagemă. Cu acele permise au fugit aproximativ 5000 de cazaci. Au călătorit până în Delta Dunării și au format Siciul Dunărean, sub protectoratul Imperiului Otoman, între 1775-1828.
De acolo, cazacii haholi au populat satele Letea, Caraorman, Sfântu Gheorghe, Murighiol și Crișan.
Cum îi deosebești de lipoveni
Ei sunt tot creștini ortodocși de rit vechi, însă crucea o au normală, nu precum cea a lipovenilor cu 8 colțuri, așa se deosebesc.
Biserica e la fel, cu cupole rotunde ca de moschee dar fără minarete, cum e și la rușii din Istovca – doar crucea diferă.
Legenda spune că aveau aceeași tradiție de a-și lăsa părul mare și barba ca lipovenii. Însă, ca să nu fie confundați cu rușii lipoveni și prigoniți odată cu ei, au început să-și schimbe înfățișarea: își prindeau părul lung în coadă, se tundeau zero pe la urechi și își lăsau doar un cioc scurt.
Tocmai acest moț purtat în vârful capului i-a făcut pe ruși să-i poreclească haholi – de la hahol, adică moț, smoc de păr.
În prezent, în Delta Dunării conviețuiesc foarte bine împreună, atât haholii cât și lipovenii.
